Bobby Solo: „M-am născut fără nervul auditiv la o ureche, totuși am susținut șaizeci și unu de ani de muzică”
Unul dintre cei mai iubiţi artişti italieni, cu o carieră de peste şase decenii, a şocat de curând publicul cu o declaraţie cel puţin surprinzătoare: „M-am născut fără nervul auditiv la o ureche, totuși am susținut șaizeci și unu de ani de muzică și mii de concerte. Este un semn că pasiunea poate învinge totul”, este mărturisirea interpretului Bobby Solo, într-un interviu recent pentru postul de televiziune Rai 1.
Artistul pe care românii l-au putut vedea în recital în prima ediţie a Festivalului Cerbul de Aur, în 1968, a rămas în istoria muzicii italiene şi internaţionale cu piese precum „Una lacrima sul viso”, „Blue Swede Shoes” sau „Quello sbagliato”. Acum în vârstă de 81 de ani, Bobby Solo face o confesiune în faţa telespectatorilor emisiunii „Ciao Maschio” şi a întregii lumi, amintind de excesele făcute în tinereţe, între care nu au lipsit alcoolul, petrecerile, drogurile sau tutunul. Adaugă apoi, recunoscător: „Domnul mă iubește, nu există altă explicație. Am supraviețuit la toate și continui să cânt. Muzica este cea care mă ține în viață.”
Când moderatoarea îl întreabă dacă lacrimile au avut vreodată un loc în viața lui, Bobby Solo se deschide: „Când mi-am pierdut tatăl și mama, am fost devastat, dar nu puteam plânge. Apoi, într-o zi, ascultându-l pe James Burton – chitaristul lui Elvis Presley – cântând Mystery Train, am plâns ca un copil. Muzica este singurul lucru care mă mai poate mișca.”